Steaua din Iudeea

Într-o noapte înstelată,
Privind spre calea Galacteea,
Trei magi văzură dintr-o dată
O stea măreață în Iudeea.

Și intrigați de-a ei lumină,
Au căutat în constelații.
Și ca într-o apă cristalină
Ei primiră revelații.

Și-au găsit în vechea carte,
Ce prin profeți a fost vestit,
Că-n Betleemul de departe
Profeția s-a împlinit.

Și-au înțeles că S-a născut
Un mare Rege de curând.
Astfel la drum au început
Să meargă toți cu același gând.

Căci voiau să I se închine
Acestui Rege minunat.
Și fiecare a luat cu sine
Câte un dar pentru Împărat.

Și, mergând ei cale lungă,
Pe ceruri steaua urmărind,
S-au grăbit ca să ajungă
La pruncul ce-L găsi dormind.

Și-au ajuns în noaptea aceea
În grajdul mic unde Maria
În Betleemul din Iudeea
Îl născuse pe Mesia.

Și cuprinși de fericire
Că pe Mesia L-au găsit
I-au adus cu mulțumire,
Daruri ce I-au pregătit.

Dar iată că un mesager,
Ce de Domnul a fost trimis,
A venit la ei din cer
Și magilor așa le-a zis:

"Să vă întoarceți pe-un alt drum
Spre țara dinspre răsărit,
Căci oastea lui Irod acum
Să-i omoare a pornit

Pe toți pruncii din cetate
Ce sunt de parte bărbătească.
Și vor intra în orice casă
Pe Isus ca să-L găsească.

Căci cu gând ca să-L ucidă
V-a zis Irod să-i dați de știre,
Dar are inima perfidă
Și-i viclean în a lui fire."

Și după ce magii plecară
În vis la Iosif a venit
Un înger ce-l înștiințară
Că Irod a înnebunit

Și că trebuie îndată
El cu pruncul și Maria
Să fugă în țara îndepărtată
Că să-L salveze pe Mesia.

Și s-au sculat în clipa aceea
Luându-și Pruncul și-au fugit,
Lăsând durerea din Iudeea,
Spre Egipt ei s-au grăbit.

Căci Irod înnebunise
Că de magi a fost trădat
Și cu mânie poruncise
Ca să plece de îndat'

În cetatea Betleem
Prunci de parte bărbătească
Să-i adune ca într-un ghem
Și pe toți să-i nimicească.

Și-un țipăt trist se-aude în vale,
Căci Rahela îndurerată
Își plânge ai ei copii cu jale
Și nu vrea a fi mângâiată

Căci copiii nu mai sunt
Și nici nu vor mai fi vreodată.
Și prăbușită la pământ
Adormise înlăcrimată.

Însă timpul a zburat,
Iar Irod muri și el.
Și Domnul l-a înștiințat
Pe Iosif ca în Israel

Să se întoarcă cu Maria
Și cu Fiul ei Isus,
Căci Fiul ei era Mesia,
Pe care Îl iubea nespus.

Și ascultând de Dumnezeu,
Din Egipt ei au venit,
Căci era de neam evreu
Și-n Nazaret s-au stabilit.

Și-astfel Isus creștea în statură
Și mai plăcut El se făcea,
Căci era plin de învățătură
Și pe Domnul Îl iubea.

Iar când mergea la rugăciune
Îl priveau plini de uimire
Căci le vorbea cu înțelepciune,
Îndemnându-i la iubire.

(24 decembrie 2023)